Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bozovici

Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bozovici are sediul în comuna Bozovici, nr.267G, scara C, persoană contact Uscatu Ion, nr. tel. 0764986299,  gestionează un număr de 6 fonduri cinegetice : 55 Bozovici, 57 Borloveni, 58 Prigor, 59 Rudăria, 60 Bănia și 61 Dalboșeț .

            Descrierea fondurilor

            Fondurile cinegetice din cadrul Clubului de vânătoare și Pescuit Sportiv Bozovici sunt situate în partea  de centru – sud a județului Caraș Severin. Din punct de vedere administrativ teritorial, aceste fonduri se află pe raza comunelor Bozovici, Lăpușnicu Mare, Eftimie Murgu, Bănia, Dalboșeț si Șopotu Nou

            Fondul cinegetic 55 Bozovici în suprafață totală de 7884 ha din care 5400 ha pădure, este situat în zona depresionară a Văii Almăjului, până în zona munților cu înălțimi mari și mijlocii (munții Almăjului), cuprinși în unitatea de relief a Carpaților Banatului. Este o zonă deluroasă în care predomină versanți ondulați și uneori frământați. Altitudinea este între 260 m și 1080 m . Fondul 55 Bozovici se găsește pe suprafața Ocolului Silvic Bozovici.

            Limitele fondului 55 Bozovici sunt următoarele :

                        – la Nord : Ocolul Silvic Anina

                        – la Est : Ocolul Silvic Bozovici

                        – la Sud : Fondul cinegetic 60 Bănia

                        – la Vest : Fondul cinegetic 61 Dalboșeț

            Principalele specii de interes cinegetic existente pe acest fond sunt : mistrețul, căpriorul, cerbul carpatin, vânatul mic reprezentat prin fazan, iepure, potârniche și vânatul răpitor reprezentat prin lup, râs, vulpe, pisică sălbatică, jder și viezure.

Fondul  vânătoare nr. 55 Bozovici este încadrat, ca toate cele 6 fonduri din Valea Almajului, in zona de deal, întinzându-se pe o suprafață de 3.991 ha. Numărul  vânătorilor admisi pe acest fond este de 20.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris).

Păsări: Cioara – de – semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius), Coţofana (Pica pica), Fazanul (Phasianus colchicus) , Gaiţa (Garrulus glandarius), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Turturica (Streptopelia turtur).

Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus); bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

 

Atractii turistice.

Pamantul Bozoviciului pastreaza urme de locuire inca din neolitic, dar si numeroase vestigii romane. In evul Mediu localitatea a facut parte din districtul autonom romanesc al Almajului si a rezistat expansiunii turcesti pana in anul 1658. Dupa alungarea turcilor si incorporarea Banatului la Imperiul austriac (1718), Bozoviciul a devenit centrul militar, politic si administrativ al intregii Vai a Almajului. Dupa anul 1883, asezarea a dabandit calitatea de resedinta de plasa si ulterior pe cea de raion, iar din anul 1968 a devenit resedinta de comuna.

Cheile Minişului
Păstrăvăria Miniş
Lacul Gura Golumbului
Peştera Poneasca
Monumente istorice : Biserica Ortodoxă, Monumentul Eroilor, Statuia lui Eftimie Murgu, Cimitirul Eroilor Ruşi

 

Cascada Bigăr face parte din Parcul Natural Cheile Nerei-Beuşniţa. La 12 kilometri de localitatea Bozovici, apa izvoreşte de la 200 de metri altitudine şi se varsă în râul Miniş, de pe o stancă acoperită cu muşchi. În 2013, The World Geography declara cascada Bigăr din judeţul Caraş Severin drept cea mai frumoasă din lume. Faimoasa publicaţie Huffington Post a numit-o “un loc desprins din basme”.

Izbucul Bigăr

Localnicii numesc izbuc – un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. Apa izbucului Bigăr iese de sub stânca impunătoare a Cârşiei Gozna, înaltă de peste 50 m, formând un ochi de apă de 2 m şi atât de limpede încât se văd pe fundul lui firişoarele de nisip şi păstrăvii înotând. O parte din apa acestui izvor de o puritate rară este captată şi dirijată spre Păstrăvăria Miniş. Sus, aproape de vârful stâncii, e gaura peşterii cu apă.

Pârâul Bigăr – de la obârşie, puteţi privi splendoarea apei ce curge pe stânca înverzită de covorul verde şi pufos de muşchi. Apa cade din treaptă în treaptă, formând o înşiruire de mici cascade, în care verdele întunecat al muşchilor se îmbină cu albastrul cristalin al apei într-o curgere când lină, când spumoasă.

Până la izbucul Bigăr, turiştii pot urca pe o potecă stâncoasă, aflată pe marginea râului Bigăr. Imediat după acesta, un podeţ de lemn traversează râul, apoi o scară duce la grotă. Toate sunt foarte aproape de cascadă, la nici zece minute de mers pe jos.

Atât izbucul, cât şi grota, dar mai ales cascada Bigăr au legenda lor. Se spune că, în vremuri îndepărtate, în acest loc trăia o familie de ţărani muncitori. Necazul a făcut ca această familie să nu aibă copii. La un moment dat, o vrăjitoare i-a spus femeii că, dacă va bea apă din izvorul de sub stâncă, va naşte un copil, iar dacă acel copil va fi fată, să aibă grijă ca aceasta să nu se îndrăgostească, deoarece va muri. S-a întâmplat întocmai, iar fata, ajunsă o adevărată domnişoară, s-a îndrăgostit de flăcăul Bigăr. Ca să nu moară şi să uite de dragostea sa, tatăl fetei a închis-o pe aceasta în grota de pe munte. Strigătele disperate ale fetei au fost auzite de vrăjitoarea care îi prevestise naşterea. Vrăjitoarea s-a dus la fată şi i-a spus că îi va transforma părul într-o cascadă pe care vor aluneca propriile lacrimi, iar vuietul cascadei îl va aduce la ea pe flăcăul Bigăr, care se va îneca în lacrimile fetei. Cei doi îndrăgostiţi urmau să trăiască apoi veşnic pe Tărâmul Regăsirii Dorului.

Şi în ziua de azi, apele izvorului Bigăr vin de sub stâncă şi se revarsă peste cascadă, în râul Miniş, care duce cu el mai departe povestea celor doi îndrăgostiţi.

 

Evenimente locale:

Hramul bisericii – Înălţarea Domnului,
Târg săptămânal în fiecare zi de marţi

            Fondul cinegetic 57 Borloveni în suprafață totală de 10325 ha, din care 6748 ha pădure, este situat pe versanții sudici ai munților Semenic, de la golul de munte până la drumul județean Iablanița – Bozovici – Anina, în bazinul râului Nera . Relieful este alcătuit din versanți lungi cu văi adânci și înguste, ferite de vânturi. Altitudinea este între 300 m și 1447 m . Fondul 57 Borloveni se găsește pe suprafața Ocolului Silvic Nera-Prilipeț,  UP V și VII

            Limitele fondului 57 Borloveni sunt :

                        – la Nord : Ocolul Silvic Mehadia și Ocolul Silvic Văliug

                        – la Est : Ocolul Silvic Mehadia

                        – la Sud : Fondul cinegetic 58 Prigor

                        – la Vest : Ocolul Silvic Nera (GVS)

            Principalele specii de interes cinegetic existente pe acest fond sunt :  ursul,  cerbul carpatin, căpriorul și mistrețul.

Fondul  vânătoare nr. 57 Borloveni este încadrat, ca toate cele 6 fonduri din Valea Almajului, in zona de deal, întinzându-se pe o suprafață de 9.954 ha. Numărul  vânătorilor admisi pe acest fond este de 50, în prezent activând în grupa 31.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris).

Păsări: Cioara – de – semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius), Coţofana (Pica pica), Fazanul (Phasianus colchicus) , Gaiţa (Garrulus glandarius), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Turturica (Streptopelia turtur).

Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus); bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

 

Atracții turistice:

Așezarea romană de la Pătaș (sec. II – III p. Chr., Epoca romană).

Ansamblul de mori din Borlovenii Noi (Moara „din sat”, Moara de la Truică, Moara din Cheie, Moara din Furci, Moara de la Basu, Moara de la Zăvoi), construcție secolul al XX-lea, monument istoric.

Muntele Semenic
Stâne tradiţionale
Rezarvaţia „Semenic Cheile Caraşului”, parc naţional
Staţiunea turistică Semenic

 

Evenimente locale:

Ruga (20-21 iulie) la Pătaş
Ruga (8-9 septembrie) la Borlovenii Noi
A patra şi prima duminică după 26 septembrie, ruga la Borlovenii Vechi

 

            Fondul cinegetic 58 Prigor în suprafață totală de 13.005 ha, din care 7.100 ha pădure, este situat în zona de est a depresiunii Almăjului la începutul munților Almăjului. Fondul are două caracteristici: una montană și premontană și una deluroasă cu înălțimi mijlocii și înalte unde terenul prezintă văi adânci cu pante mari și stâncării . Altitudinea variază între 400 m și 1150 m, dominantă fiind între 800m  și 1000 m.  Fondul 58 Prigor se găsește pe suprafața Ocolului Silvic Nera Prilipeț, UP  VIII.

            Limitele fondului cinegetic 58 Prigor sunt  următoarele :

                        – la Nord : Fondul cinegetic 57 Borloveni

                        – la Est : Ocolul Silvic Mehadia și Ocolul Silvic Băile Herculane

                        – la Sud : Ocolul Silvic Băile Herculane și Ocolul Silvic Orșova

                        – la Vest : Fondul cinegetic 59 Rudăria

            Principalele specii de interes cinegetic existente pe acest fond sunt : căpriorul și mistrețul

Fondul  vânătoare nr. 58 Prigor încadrat în zona de deal, întinzându-se pe o suprafață de 12.548 ha. Numărul  vânătorilor admisi pe acest fond este de 63.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris).

Păsări: Cioara – de – semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius), Coţofana (Pica pica), Fazanul (Phasianus colchicus) , Gaiţa (Garrulus glandarius), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Turturica (Streptopelia turtur).

Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus); bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

 

Atractii turistice.

  Ansamblul de mori din Prigor (Moara din Țarină, Moara din Vama I, Moara din Vama II, Moara de la Pod I, Moara de la Pod II, Moara de sub Priboi, Moara de pe Piatră, Moara din Lunci I, Moara din Lunci II, Moara Ibilcina I, Moara Ibilcina II, Vâltoarea de la Seabicerin), construcție secolul al XX-lea, monument istoric.

Ansamblul de mori din Putna (Moara mică, Moara „din capăt”, Moara „de pe vale”, Moara lui Calina), construcție secolul al XX-lea, monument istoric.

 

Cei care vor să se roage, o pot face la Mănăstirea Almăj – Putna, aflată în satul Putna. Aceasta poartă hramul “Schimbarea la faţă” şi este o mănăstire ortodoxă de călugări. Este un lăcaş religios destul de nou, piatra de temelie fiind pusă abia în anul 1996. Ansamblul monahal cuprinde biserica, paraclisul, 19 chilii, bucătăria şi trapeza. La câteva sute de metri de mănăstire, se găseşte o frumoasă grădină care are şi un izvor de la care credincioşii îşi iau apă potabilă.

 

Evenimente locale:

Ruga (26, 27 septembrie) la Prigor

            Fondul cinegetic 59 Rudăria în suprafață totală de 10253 ha, din care 6100 ha pădure, cuprinde bazinul Rudăria afluent pe stânga a râului Nera din zona munților Almăj, în partea nord – nord – vest a acestora. Fondul este dominant de versanți de lungimi diferite cu pante domoale și repezi în măsură mai mică apar coamele, lunca înaltă și platoul. Altitudinea este situată între 370 m și 1200 m. Fondul cinegetic 59 Rudăria se găsește pe suprafața Ocolului Silvic Bozovici în UP V.

            Limitele fondului cinegetic 59 Rudăria sunt următoarele :

                        – la Nord : Fondul cinegetic 59 Prigor

                        – la Est : Ocolul Silvic Nera și Ocolul Silvic Orșova

                        – la Sud : Ocolul Silvic Berzasca și Ocolul Silvic Bănia

            Principalele specii de interes cinegetic existente pe acest fond  sunt : căpriorul, mistrețul, fazanul și potârnichea.

Fondul  vânătoare nr. 59 Rudăria încadrat în zona de deal, întinzându-se pe o suprafață de 9.853 ha. Numărul  vânătorilor admisi pe acest fond este de 49.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris).

Păsări: Cioara – de – semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius), Coţofana (Pica pica), Fazanul (Phasianus colchicus) , Gaiţa (Garrulus glandarius), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Turturica (Streptopelia turtur).

Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus); bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

 

Atractii turistice.

Morile de la Rudăria Rezervaţia naturală „Cheile Rudăriei” cu Complexul Mulinologic a 22 de mori cu ciutură pe Cheile Rudăriei

Lăsând în urmă cascada Bigăr şi legendele ei, în comuna Eftimie Murgu din judeţul Caraş- Severin, aflată tot pe Valea Almăjului, la o distanţă de aproximativ 15 kilometri de Bozovici, găsim morile de apă de la Rudăria, un complex mulinologic inclus în patrimoniul UNESCO, care la începutul anilor 2000 a fost restaurat de Muzeul „Astra” din Sibiu, pe bani europeni. Este cel mai mare parc cu mori de apă din România şi din sud-estul Europei, întinzându-se pe o distanţă de trei kilometri.

Obiceiul rudărenilor de a-şi măcina cerealele în construcţii de lemn cu instalaţii speciale pare să dăinuie de dinainte de secolul al XX-lea. Astfel, în 1772, în Rudăria sunt consemnate 8 mori. În 1874, aici existau până la 51 de mori, dar din cauza marilor inundaţii din 1827, 1941 şi 1955, dintre acestea s-au mai păstrat doar 22.

Din cele 22 de mori, 13 se află în localitate şi 9 în afara comunei. Ele poartă numele constructorului, numele locurilor în care sunt amplasate sau numele „familiei-şef”: Moara cu Tunel, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Râuri, Podu Ilochii, Îndărătnica de la Perete, Firiz, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Moara din Ţarină ş.a.m.d.

Morile sunt funcţionale, iar oamenii din sat încă macină grâul ori porumbul aici. Tabele cu programarea familiilor la măcinat pot fi văzute la intrare.

Unele mori au uşile încuiate, dar în altele turiştii pot intra pentru a admira sistemul de funcţionare. Pot fi văzute pietrele de moară, dar şi urme ale grânelor măcinate aici.

 

Evenimente locale:

Ruga satului – ziua de Ispas 
Ziua mascaţilor – luna februarie.

            Fondul cinegetic 60 Bănia în suprafață totală de 8996 ha, din care 4000 ha pădure, face parte din zona dealurilor mijlocii  cuprinzând bazinul Bănia și Șopotu Lung . Fondul este în partea de nord – nord-vest a munților Almăjului  cu versanți de lungimi diferite cu pante domoale până la repezi și foarte repezi. Altitudinea este situată între 300 m și 900 m. Fondul cinegetic 60 Bănia se găsește pe suprafața Ocolului Silvic Bozovici și a Ocolului Silvic Bănia.

            Limitele fondului cinegetic 60 Bănia sunt :

                        – la Nord : Fondul cinegetic 55 Bozovici și Fondul Cinegetic 61 Dalboșeț

                        – la Est : Fondul cinegetic 59 Rudăria

                        – la Sud : Ocolul Silvic Bănia

                        – la Vest : Fondul cinegetic 61 Dalboșeț și Ocolul Silvic Bozovici

            Principalele specii de interes cinegetic existente pe acest fond sunt : căpriorul și mistrețul .

Fondul  vânătoare nr. 60 Bănia este încadrat în zona de deal, întinzându-se pe o suprafață de 8.524 ha. Numărul  vânătorilor admisi pe acest fond este de 43.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris).

Păsări: Cioara – de – semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius), Coţofana (Pica pica), Fazanul (Phasianus colchicus) , Gaiţa (Garrulus glandarius), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Turturica (Streptopelia turtur).

Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus); bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

 

Atractii turistice.

Drumeţii pe trasee de munte
Vizitarea morilor de apă
Peşteri accesibile
Muzeul satului din cadrul căminului cultural
Biserica „Naşterea Maicii Domnului” – Bănia

 

Evenimente locale:

Măsuratul oilor
Lunea Cornilor
Ruga satului
Balul ionilor

            Fondul cinegetic 61 Dalboșeț în suprafață totală de 18088 ha, din care 10462 ha pădure. Este situat din punct de vedere geografic  începând din zona depresionară a Văi Almăjului, iar în partea de vest din zonele joase urcă până în partea nordică a munților Aninei ocupând bazinul mijlociu al râului Nera și bazinele pâraielor Ducin, Moceriș, Lăpușnic. Fondul este dominat de versanți de lungime, cu pante moderate și repezi, platourile și coamele care pe alocuri sunt foarte largi având aspect de platou. Altitudinea este situată între 220 m și 1160 m .

            Limitele fondului cinegetic 61 Dalboșeț sunt următoarele :

                        – la Nord : Ocolul Silvic Anina

                        – la Sud : Ocolul Silvic Moldova Nouă

                        – la Est : Fondul cinegetic 60 Bănia

                        – la Vest : Ocolul Silvic Sasca Montană

            Principalele specii de interes cinegetic existente pe acest fond sunt : căpriorul și mistrețul .

            Personalul angajat al Clubului de vânătoare și pescuit Sportiv Bozovici :

  1. Uscatu Ion – secretar Club
  2. Căpățână Pavel – paznic de vânătoare pe fondul 55 Bozovici
  3. Borchescu Pavel – paznic de vânătoare pe fondul 57 Borloveni
  4. Dobroica Mihail – paznic de vânătoare pe fondul 58 Prigor
  5. Voin Ion – paznic de vânătoare pe fondul 59 Rudăria
  6. Boia Costa Mihai – paznic de vânătoare pe fondul 60 Bănia
  7. Careba Toma Alin – paznic de vânătoare pe fondul 61 Dalboșeț
  8. Voichescu Nicolae – paznic de vânătoare pe fondul 61 Dalboșeț

Comitetul Clubului de Vânătoare și Pescuit Sportiv Bozovici

  1. Lala Ion – președinte Club
  2. Petruț Gore – vicepreședinte cu vânătoarea
  3. Achim Doru – vicepreședinte cu pescuitul
  4. Uscatu Ion – secretar Club
  5. Caraban-Văsîi Wilhem – membru
  6. Cojocaru Eronim – membru
  7. Miclău Gheorghe – membru
  8. Șuta Lazăr Laurențiu – membru
  9. Surulescu Nelu – membru
  10. Curița Florin – membru

Fondul  vânătoare nr. 61 Dalboșeț este încadrat în zona de deal, întinzându-se pe o suprafață de 12.710 ha. Numărul  vânătorilor admisi pe acest fond este de 64.

Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris).

Păsări: Cioara – de – semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus corone cornix), Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius), Coţofana (Pica pica), Fazanul (Phasianus colchicus) , Gaiţa (Garrulus glandarius), Graurul (Sturnus vulgaris), Guguştiucul (Streptopelia decaocto), Turturica (Streptopelia turtur).

Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus); bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

 

Atractii turistice.

Conexiune cu Rezervaţia naturală „Cheile Nerei” şi „Lacul Dracului”
SC „Cabanera Tour” Timişoara Tabără turistică situată în cătunul Bârz
Siturile arheologice „Dragomireana” şi „Grădişte”

 

Evenimente locale:

Hramul Bisericii din localitatea Dalboşeţ şi Şopotu-Vechi

Sediul clubului

Cabana

Fondul nr. 55 Bozovici

Fondul nr. 57 Borloveni

Fondul nr. 58 Prigor

Fondul nr. 59 Rudăria

Fondul nr. 60 Bănia

Fondul nr. 61 Dalboșeț

Derulează în sus